Cercetări suplimentare în dosarul RCA: termenul de 30 de zile și obligațiile asigurătorului

Ce sunt cercetările suplimentare într-un dosar RCA?

În corespondența asigurătorilor apare frecvent formularea „dosarul a fost introdus în cercetări suplimentare”. Termenul utilizat de art. 21 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 este însă acela de investigații privind producerea evenimentului. Procedura urmărește clarificarea unor suspiciuni concrete privind existența, dinamica ori împrejurările accidentului.

Investigațiile nu reprezintă o etapă obligatorie în orice dosar și nu pot fi deschise doar pentru că despăgubirea solicitată are o valoare ridicată, pentru că vehiculul a mai fost avariat sau pentru că asigurătorul dorește un timp suplimentar de analiză. Legea stabilește condiții și termene speciale tocmai pentru ca această procedură să nu devină un mijloc de amânare nedeterminată a despăgubirii.

Este importantă și distincția dintre investigații și o simplă solicitare de documente. Cererea unei fotografii, a unui deviz ori a unei declarații suplimentare nu echivalează automat cu deschiderea legală a procedurii de investigație și nu prelungește, prin ea însăși, termenul de soluționare a cererii de despăgubire.

Când poate asigurătorul să deschidă investigații?

Potrivit art. 21 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, deschiderea procedurii presupune îndeplinirea unor condiții cumulative. Asigurătorul trebuie să invoce indicii temeinice asupra producerii evenimentului, acestea trebuie analizate în baza unui raport de expertiză realizat de un expert autorizat, iar intenția de a desfășura investigații trebuie notificată în scris și în termen.

Legea nu prevede expres că raportul de expertiză trebuie anexat notificării. Totuși, persoana prejudiciată poate solicita comunicarea raportului ori cel puțin indicarea elementelor concrete care au determinat deschiderea investigațiilor, pentru a putea verifica dacă procedura are un fundament real.

Termenele legale: 5 zile, 30 de zile și 3 zile

În practică, cele trei termene sunt adesea amestecate. Fiecare privește o obligație diferită și trebuie verificat separat.

Termenul de 30 de zile începe să curgă de la data înaintării cererii de despăgubire, nu de la data la care asigurătorul decide să înceapă cercetările. De aceea, trebuie păstrată dovada cererii: e-mailul transmis, confirmarea platformei, numărul de înregistrare sau confirmarea de primire.

Ce trebuie verificat în notificarea de cercetări suplimentare?

O adresă intitulată „notificare de cercetări suplimentare” nu este suficientă prin simpla sa denumire. Pentru a evalua respectarea art. 21 alin. (3), trebuie verificate data, conținutul și împrejurările în care a fost transmisă.

• data deschiderii dosarului de daună și data procesului-verbal de constatare;
• data expedierii și data primirii notificării;
• dacă notificarea exprimă în mod neechivoc intenția de a desfășura investigații;
• dacă sunt indicate fapte sau neconcordanțe concrete, nu doar formule standard;
• dacă asigurătorul afirmă existența raportului realizat de expertul autorizat;
• ce documente sau explicații sunt solicitate și dacă acestea au legătură cu suspiciunea invocată;
• modalitatea și termenul în care persoana prejudiciată poate furniza clarificări.

Persoana prejudiciată trebuie să răspundă în mod documentat solicitărilor rezonabile, fără a accepta însă ideea că fiecare nouă cerere de informații repornește termenul legal. Corespondența trebuie păstrată integral, inclusiv antetele e-mailurilor și anexele transmise.

Poate asigurătorul să țină dosarul în cercetări peste 30 de zile?

Art. 21 alin. (1) obligă asigurătorul ca, în termen de 30 de zile, fie să formuleze o ofertă de despăgubire justificată, fie să comunice în scris motivele pentru care nu aprobă, total sau parțial, pretențiile. Alin. (3) precizează expres că rezultatul investigațiilor trebuie comunicat în interiorul aceluiași termen.

Prin urmare, o adresă prin care se anunță că dosarul „rămâne în cercetări până la finalizarea verificărilor” nu poate înlătura limita legală. Nici solicitarea succesivă a acelorași documente și nici așteptarea unui răspuns intern nu suspendă automat curgerea termenului.

Dacă asigurătorul nu a comunicat în termen respingerea și motivele acesteia, art. 21 alin. (2) prevede obligația de plată a despăgubirii. Aplicarea concretă depinde de documentele dosarului, de conținutul cererii și de prejudiciul dovedit, însă simpla menținere a dosarului în cercetări nu poate justifica o amânare nelimitată.

Ce se întâmplă dacă notificarea nu este trimisă în 5 zile?

Legea stabilește o consecință expresă: necomunicarea notificării privind intenția de a desfășura investigații în termenul de 5 zile lucrătoare decade asigurătorul RCA din dreptul de a utiliza această procedură, acesta fiind obligat la plata despăgubirii.

Decăderea înseamnă că asigurătorul nu poate deschide tardiv investigațiile și nu poate invoca în mod valabil această procedură pentru a amâna soluționarea dosarului. Într-un litigiu, devin esențiale dovada datei deschiderii dosarului, procesul-verbal de constatare, notificarea și confirmarea momentului în care aceasta a fost primită.

Cercetări suplimentare sau constatare suplimentară?

Cele două proceduri au obiecte și termene diferite, chiar dacă în practică denumirile sunt uneori confundate.

Pentru explicația completă privind avariile ascunse și obligația de reconstatare, consultați ghidul Dinu Law despre constatarea suplimentară RCA și termenul de 3 zile.

Ce trebuie făcut când dosarul intră în cercetări suplimentare?

Pentru service-urile auto, este util ca dosarul tehnic să cuprindă fotografiile în forma originală, nota de constatare, devizul, documentația de reparație, corespondența și actele privind mandatul sau cesiunea. Pentru persoana prejudiciată, trebuie păstrate declarațiile, constatarea amiabilă ori actele poliției și orice document care confirmă împrejurările accidentului.

Ce efect au cercetările asupra despăgubirii și penalităților?

Investigațiile desfășurate legal pot conduce fie la confirmarea dreptului la despăgubire, fie la o respingere motivată. Ele nu înlătură însă obligațiile privind soluționarea și plata în termenele prevăzute de lege.

Dacă despăgubirea este datorată, plata se efectuează în condițiile art. 21 alin. (4). În cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a obligațiilor, inclusiv prin diminuarea nejustificată ori întârzierea plății, art. 21 alin. (5) reglementează penalități de 0,2% pe zi de întârziere, calculate la despăgubirea cuvenită sau la diferența neachitată.

Penalitățile nu se atașează mecanic oricărei notificări necorespunzătoare. Ele se analizează în raport cu obligația concretă încălcată, scadența despăgubirii și documentele care dovedesc prejudiciul. Pentru detalii, consultați analiza privind penalitățile de întârziere în dosarele RCA.

În situațiile în care cercetările sunt folosite pentru a justifica o respingere generică sau pentru a amâna plata peste limita legală, documentele dosarului trebuie analizate împreună. Informații despre recuperarea despăgubirilor sunt disponibile și pe pagina dedicată dosarelor de daună RCA.

Întrebări frecvente despre cercetările suplimentare RCA