Plata partiala de către asiguratorii RCA, in baza dosarelor de dauna sunt din ce in ce mai frecvente. Însă, majoritatea refuzurilor de plata integrala a cererilor de despăgubire nu sunt întemeiate. Aceasta plata partiala reprezintă, in fapt, o plata neconforma, ce deminează in mod unilateral despăgubirea cuvenită. Singurul remediu al persoanei păgubite, sau al unei unități service îl reprezintă instanța de judecată. Respingerea cererii de despăgubire parțial sau integral, de regula, se întemeiază pe un cost al reparației pe care asiguratorul nu-l agreează. Însă, doar pentru aspectul ca nu este agreat de asiguratorul RCA, nu înseamnă ca nu este legal.
Respingerea unei părți din despăgubire poate avea ca sursă utilizarea de către unitatea service a unui tarif diferit al orei de manoperă. Mai pe scurt, asiguratorul RCA impune ca service-ul auto sa folosească un anumit cuantum al orei de manopera. Este lesne de înțeles faptul ca tariful orei de manopera este unul inferior realității economice din Romania. Legea RCA ului, in baza căreia se soluționează amiabil sau judecătoresc dosarele de dauna este Lg. 132/2017 si Norma ASF 20/2017. In conținutul acestor legi nu este prevăzut ce tarife cu ora de manopera pot utiliza unitățile reparatoare. Adică, aceste tarife nu sunt plafonate maximal sau minimal de către legiuitor.
Prevederile legale sunt foarte clare, service-ul auto poate sa utilizeze propria ora de manopera. Pe cale de consecință nu este obligata sa accepte un cost al orei de manopera agreat de asigurator in mod unilateral. Conform dispozițiilor art. 24 alin. 1 litera a) din Norma 20/2017 A.S.F. ”În cazul daunelor la vehicule despăgubirea are în vedere acoperirea costurilor privind: a) readucerea la starea anterioară producerii accidentului(…)” . De asemenea, art. 14 alin. 3 din Legea 132/2017 prevede faptul că: “Valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate sau prin documente emise în condițiile legii în care unitatea reparatoare auto își poate utilize propria valoare a orei de manoperă afișată”.
Ar fi total nejustificat ca asiguratorul RCA sa stabilească ce preturi ar trebui practicate de către unitățile reparatoare. Aceasta in condițiile in care legiuitorul a înțeles sa nu restricționeze si sa influențeze o astfel de piață comerciala.
Ce reprezintă adaosul comercial.? Reprezintă un venit al unei societăți, cu întinderea dintre prețul de vânzare al produsului către un alt agent economic si prețul de achiziție al produsului. Adaosului comercial se stabilește fie in mod liber, fără nici o restricție, fie pe baza unor reglementari. Întinderea adaosului comercial trebuie sa asigure cheltuielile de funcționare ale comerciantului, precum si obținerea unui profit.
Utilizarea de către service-ul auto al adaosului comercial este necesar in desfășurarea activității comerciale. Astfel, acesta nu poate fi limitat de către asiguratorul RCA prin plata partiala sau totala din dosarele de dauna. Utilizarea de către service a unui adaos comercial este atât legală, cât si necesară și de asemenea neexistând un plafon maxim impus de lege pentru piesele auto.
Liberarea condiționată poate fi acordata fie la propunerea comisiei constituite în penitenciar, fie la cererea condamnatului (în cazul în care comisia nu propune liberarea conditionata). 1. Procedura administrativa în fata comisiei de liberare conditionata. Comisia formulează propunerile de liberare conditionata, având în vedere următoarele aspecte:a) fracția de pedeapsa efectiv executata și partea din durata pedepsei considerata ca executata;b) regimul de executare a pedepse în care se afla persoana condamnata;c) îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare;d) conduita persoanei condamnate și eforturile depuse de aceasta pentru reintegrarea în societate;e) antecedentele sale penale;Condamnatul este adusa în fata comisiei, cu excepția situației în care din motive medicale prezenta sa nu este posibila. Propunerea comisiei este cuprinsa într-un proces verbal motivat. Astfel, cu privire la liberarea conditionata comisia poate adopta una dintre următoarele soluții:
1. Să propună liberarea conditionata a persoanei condamnate.
În procesul-verbal se anexează recomandările cu privire la măsurile de supraveghere și obligațiile prevazute de art. 101 C.pen., care pot fi aplicate de către instanta de judecata în condițiile prevazute de lege. Documentele necesare, împreună cu procesul-verbal se înaintează judecătoriei în a cărei circumscripție se afla penitenciarul.
Comisia de liberare condiționată nu poate sesiza instanta în absenta unei propuneri de liberare condiționată. Va fi respinsa ca inadmisibila o eventuala sesizare din partea comisiei care nu a dispus liberarea condiționată.
2. Sa aprecieze ca nu sunt îndeplinite condițiile pentru liberarea conditionata și sa fixeze termen de reexaminare.
Constatând ca nu sunt îndeplinite condițiile prevazute de lege, în procesul-verbal va fi fixat termenul pentru reexaminare. Acest termen nu poate fi mai mare de un an. Daca cererea de liberare conditionata este formulata înainte de executarea fracției prevazuta de lege, iar perioada rămasă de executat pana la împlinirea fracției este mai mare de un an, termenul stabilit de comisie pentru reexaminare va fi data împlinirii fracției prevazute de Codul penal.
Daca cererea de liberare condiționată este formulata înainte de executarea fracției prevazuta de lege, iar perioada rămasă de executat pana la împlinirea fracției este mai mica de un an, termenul fixat de comisie poate depăși data împlinirii fracției, dar nu poate fi mai mare de un an.
A se vedea: art. 101 C.pen;
Copyright @dinulaw 2018| Politica de confidențialitate VWThemes
Continuând să utilizați site-ul, sunteți de acord cu utilizarea cookie-urilor. Mai multe informații
The cookie settings on this website are set to "allow cookies" to give you the best browsing experience possible. If you continue to use this website without changing your cookie settings or you click "Accept" below then you are consenting to this.
1 thought on “”