concubinajul
Concubinajul – provine din expresia latină “cum cubare“, ce reprezintă “a dormi împreună“. Concubinajul este denumit și căsătorie de proba, reprezentând o conviețuire în fapt dintre un bărbat și o femeie. Conviețuirea trebuie sa fie pe o perioada relativ îndelungată fără ca partenerii sa fie căsătoriți intre ei. Însă, concubinajul se deosebește atât de căsătorie, cât și de relațiile ocazionale dintre un bărbat și o femeie. În societatea românească multe persoane optează pentru concubinaj fie în așteptarea căsătoriei, fie renunțând definitiv la aceasta.
Condițiile necesare privind concubinajul
Concubinajul trebuie să fie liber consimțit, să nu fie contrar ordinii publice și bunelor moravuri. De asemenea, starea de concubinaj nu trebuie să încalce drepturile altor persoane și să nu fie întemeiat pe o cauza ilicită. In materia concubinajului nu există dispoziții exprese care să fie prevăzute de lege. Astfel, concubinajul nu beneficiază de o reglementare legală ce ar conține dispoziții speciale. Condițiile concubinajului se pliază pe condițiile ce decurg din legalitatea conviețuirii oricăror persoane.
Dovada stării de concubinaj în legislația română
Concubinajul, asa cum am arat, reprezinta o stare de fapt. Fiind o stare de fapt aceasta poate fi dovedit cu orice mijloc de proba permis de lege. Astfel, concubinajul poate fi probat cu martori, interogatoriu, înscrisuri, etc.
Concubinajul produce efecte juridice
Chiar și in situația in care concubinajul nu cunoaște o reglementare legala expresa, acesta produce anumite consecințe juridice. Astfel, existenta concubinajului, reprezentând o conviețuire, poate crea unele efecte, in anumite circumstanțe. Concubinajul produce efecte:
– Nepatrimoniale. De exemplu, în cazul copiilor rezultați din concubinaj, aceștia nu beneficiază de prezumția de paternitate. Insă, după stabilirea paternității, aceștia au același statut ca și copii din căsătorie sau cei adoptați.
– Patrimoniale. De exemplu, se recunoaște dreptul concubinului la despăgubiri în cazul morții concubinului, în absenta mijloacelor de trai care erau asigurate de către defunct. In privința acestor efecte se aplica principiul libertății actelor juridice civile. Astfel, intre concubini se pot încheia acte juridice prevazute de dreptul comun.
Concubinajul ce poate fi socotit o cauza imorala a unor acte sau fapte juridice
In principiu, concubinajul nu poate fi socotit o cauză imorală. Însă, în cazul unei liberalități în care aceasta este făcută pentru a determina pe beneficiar sa stabilească raporturi de concubinaj cu dispunătorul sau sa le continue sa sancționează cu nulitatea. Nulitatea absolută a unui contract încheiat între concubini intervine în situația în care cauza ilicită sau imorală este comuna ori, în caz contrar, dacă cealaltă parte a cunoscut-o sau, după împrejurări, trebuia să o cunoască. Bunurile dobândite în timpul concubinajului sunt proprietate comuna pe cote-parți, sub rezerva dovedirii realizată conform dreptului comun. Dovada se realizează în aceste condiții atât intre concubini, cât și față de terți. Copiii rezultați din concubinaj pot beneficia de întreținere datorata de către părinti. Iar dacă persoanele care trăiesc în concubinaj sunt logodite, atunci se aplica dispozițiile privind logodna.
A se vedea: interogatoriu; membru de familie; art. 1238 C.civ;