vatamarea corporala - art. 194 C.pen.
Vatamarea corporala reprezintă săvârșirea unei acțiuni sau inacțiuni prin care s-au pricinuit unei persoane anumite consecințe vătămătoare. Acțiunea penală pentru această infracțiune se pune în mișcare din oficiu. Astfel, nici la forma de baza a infracțiunii și nici la variantele agravate nu este posibilă împăcarea. Însă, consimțământul persoanei vătămate la exercitarea acțiunii sau inacțiunii reprezintă cauză justificativă. Astfel. vatamarea corporala nu este tipică dacă există consimțământul persoanei vătămate. Infracțiunea este prevăzută de art. 194 C.pen., și este o infracțiune contra integrității corporale sau sănătății.
I. Consecințele produse de vatamarea corporala pentru a reprezenta infracțiune
Acțiunea sau inacțiunea săvârșită, pentru a reprezenta infecțiunea prevăzută și pedepsită de art. 194 C.pen., trebuie să producă una din următoarele consecințe
A. O infirmitate
Infirmitatea reprezintă un criteriu medico-legal de evaluare a consecințelor traumatismului produs. Infirmitatea poate apărea imediat după comiterea infracțiunii sau după trecerea unei perioade de timp. Însă, infirmitatea produsă trebuie sa aibă un caracter permanent. Infirmitatea poate produce persoanei vătămate fie un handicap fizic, fie un handicap psihic.
Handicapul fizic poate proveni din:
a) pierderea unui simț. Astfel, lipsirea totala sau parțială și permanentă de unul dintre cele cinci simțuri. Dacă pierderea simțului este temporară, vatamarea corporala se retine doar dacă pentru vindecare au necesitat mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale. Cele cinci simțuri sunt: auzul, văzul, pipăitul, gustul, mirosul.
b) pierderea unui organ. Victima infracțiunii nu mai deține organul respectiv. Această lipsă se poate datora fie ca o urmare directă a infracțiunii, fie ca urmare a unei intervenții chirurgicale realizată pentru înlăturarea consecințelor infracțiunii. Se va reține săvârșirea infracțiunii de vatamare corporala și în situația slăbirii organului respectiv, nu doar a pierderii acestuia.
c) încetarea funcționării unui organ. Astfel că, persoana vătămată posedă organul, însă, acesta nu mai funcționează.
B. Leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare mai mult de 90 de zile de îngrijiri medicale
Evaluarea gravității traumatismelor este dat de numărul de zile de îngrijiri medicale. Îngrijirile medicale sunt cele necesare pentru restabilirea sănătății persoanei vătămate prin săvârșirea infracțiunii. Acest criteriu medico-legal de evaluare a gravității vătămărilor se utilizează pentru stabilirea încadrării juridice a infracțiunii. Însă, numărul de îngrijiri medicale nu este echivalent cu numărul zilelor de spitalizare sau de concediu medical.
Se va reține săvârșirea infracțiunii de vatamare corporala și în situația în care durata îngrijirilor medicale necesare pentru vindecare, prevăzute de art. 194 alin. 1 lit. b) C.pen., s-a prelungit peste 90 de zile din cauza aplicării cu întârziere a tratamentului medical, însă victima a fost de buna-credință.
Vatamarea corporala se poate săvârșii și în formă progresivă, atunci când urmările activității infracționale se agravează în timp.
C. un prejudiciu estetic grav și permanent
Prejudiciul estetic posttraumatic trebuie sa aibă un caracter permanent și sa fie grav. S-a reținut faptul ca prejudiciul estetic temporar, ce se remediază de la sine, natural, nu se încadrează în aceasta condiție a legiuitorului. (V. Cioclei, NCP comentat, p. 401). De asemenea, ascunderea prejudiciului estetic printr-o proteza, nu înseamnă înlăturarea acestuia, astfel, fapta reprezinta infracțiune.
„Lovirea unei persoane în fata cu cuțitul, cu urmarea unor cicatrice care nu pot fi înlăturate și afectează expresia feței. – reprezintă un prejudiciu estetic”. (M. Udroiu, Drept penal Partea Speciala – C.S.J., secția penală, decizia nr. 1522/2002).
D. Avortul
Avortul reprezintă întreruperea cursului firesc al sarcinii și expulzarea produsului concepției. Însă, făptuitorul trebuie sa fi știut sau să fi prevăzut că victima este însărcinată.
Daca făptuitorul dorește vătămarea victimei, iar praeterintentionat se produce avortul, se va retine vatamarea corporala în forma tip. Însă, dacă făptuitorul exercită violente asupra victimei cu intenția directa asupra producerii avortului, se retine infracțiunea prevazuta de art. 194 C.pen., în concurs real cu infracțiunea de întreruperea cursului sarcinii art. 201 C.pen. Nu se poate reține în concurs ideal infracțiunea prevazută de art. 194 alin. 1 C.pen., și cea de întreruperea cursului sarcinii care a avut ca urmare vatamarea corporala art. 201 alin. 3 C.pen., deoarece la infracțiunea prevăzută de art. 194 alin .1 C.pen., făptuitorul acționează în vederea producerii vătămării corporale, iar avortul se produce praeterintentionat. Iar la infractiunea prevazuta de art. 201 alin. 3 C.pen., făptuitorul acționează cu intenția întreruperii cursului sarcinii, vătămarea fiind o urmare praeterintentionata.
E. Punerea în primejdie a vieții persoanei
Reprezintă situația în care din pricina gravității leziunilor exista pericolul să se producă moartea persoanei vătămate. Acest pericol trebuie sa creeze posibilitatea reală și concretă ca victima să înceteze din viață în lipsa unui tratament medical adecvat.
În această situație prevăzută de art. 194 alin. 1. lit. e C.pen., făptuitorul urmărește vătămarea victimei, iar punerea în primejdie a vieții se produce din culpă. Dacă leziunile suferite se agravează, producându-se din culpă moartea victimei, se retine infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte.
II. Subiecții infracțiunii de vatamare corporala
a. Subiectul activ
Infracțiunea poate fi săvârșită de orice persoana fizică sau juridică cu capacitate penala. Iar participația penală este posibilă sub toate formele prevăzute de lege: coautorat, instigare sau complicitate.
Dacă fapta este comisă imediat după naștere sau în primele 24 de ore de mama aflată într-o stare de tulburare psihică se va reține art. 200 alin. 1 C.pen., infracțiunea de ucidere sau vătămarea nou-născutului de către mama.
a. Subiectul pasiv
Victima infracțiunii poate fi orice persoană fizică în viață. Dacă fapta este săvârșită cu știință asupra unei persoane decedate, se retine infracțiunea art. 383 C.pen., de profanare de cadavre sau morminte.
Atunci când victima este un membru de familie cu făptuitorul, se va reține infracțiunea de violenta în familie, art. 199 alin. 1, C.pen., raportat la art. 194 C.pen.
În cazul în care victima este un judecător sau procuror aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, sau dacă fapta este săvârșită fața de un judecător, procuror sau de un membru de familie al acestuia, în scop de răzbunare sau intimidare, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale magistratului, se va retine doar săvârșirea infracțiunii de ultraj judiciar, art. 279 C.pen., raportat la art. 194 C.pen. De asemenea, când fapta este săvârșită fata de un avocat în legătură cu exercitarea profesiei, se va retine art. 279 C.pen., raportat la art. 194 – ultraj judiciar.
Pluralitatea de victime atrage retinerea unui pluralități de infracțiuni (un concurs de infracțiuni).
IIi. Latura subiectivă și formele infracțiunii
Infracțiunea se comite cu intenție indirecta sau cu intenție depășită pentru forma tip a acesteia și cu intenție directa, la unele variante agravate.
În situația în care făptuitorul vatămă din eroare alta persoana decât cea pe care vroia sa o lovească, nu se retine eroare drept cauza justificativă. De asemenea, săvârșirea infracțiunii în modalitatea aberratio ictus, nu înlătură caracterul penala al faptei.
Nu are importanță pentru reținerea săvârșirii infracțiunii de vatamare corporala mobilul sau scopul cu care a fost săvârșită. Acestea pot fi avute în vedere de instanță la individualizarea pedepsei.
La această infracțiune actele preparatorii sunt posibile, însă nu sunt incriminate. Tentativa este posibilă, atunci când fapta este comisă cu intenție indirectă, dar nu este incriminată. Tentativa este incriminată numai la variantele agravate comise cu intenție directă. Când fapta este săvârșită cu intenție depășită tentativa nu este posibilă.
Infracțiunea se consumă în momentul în care se produc urmările periculoase prevăzute de art. 194 alin. 1 lit. a) – e). Iar, în situația în care cu aceeași ocazie, victima este lovită de mai multe ori, se reține o singură infracțiune de vatamare corporala. De asemenea, infracțiunea poate fi săvârșită și în formă continuată, epuizându-se la data exercitării ultimelor acte de violență.
IV. Varianta agravată a infracțiunii
Această formă agravată a infracțiunii se reține în situația în care lovirile sau violențele au fost realizate:
– în scopul producerii unor leziuni traumatice pentru a căror vindecare sunt necesare îngrijiri medicale de cel puțin 91 de zile;
– în scopul producerii uneia dintre următoarele consecințe: infirmitate sau un prejudiciu estetic grav și permanent.
Această modalitate de comitere a infracțiunii se realizează doar cu intenție directă. Iar în situația în care făptuitorul comite fapta în scopul punerii în primejdie e vieții, se reține tentativa la infracțiunea de omor/omor calificat. Astfel, în această din urmă situație se reține intenția indirectă la infracțiunea de omor și nu forma agravată a vătămării corporale.
Dacă făptuitorul exercită violențe asupra victimei cu intenția directă de a produce avortul, se reține concursul între art. 194 alin. 1 C.pen., și art. 201 C.pen.
V. Pedeapsa
Pentru forma de bază a infracțiunii, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani;
Pentru prima variantă agravată a infracțiunii, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
A se vedea: art. 194 C.pen., art. 201 C.pen., art. 200 C.pen., art. 199 C.pen., art. 279 C.pen., Împăcarea, Cauză justificativă, abberațio ictus, Avocat
Buna ziua,
Am suferit o vatamare corporala intr-un accident de circulatie. Am avut 60 – 65 de zile de ingrijiri medicale. S-a stabilit vina exclusiva a conducatorului auto care m-a lovit. In acesta situatie am dreptul la daune. Si daca da, de la cine mai exect?
Multumesc
Buna ziua,
Da, in situatia in care s-a stabilit printr-un mijloc de proba vina exclusiva a conducatorului auto aveti dreptul la despagubiri. Despagubiri reprezentand daune materiale si morale. Acestea, de regula, se obtin de la societatea la care conducatorul auto avea incheiata o polita RCA valabila la momentul evenimentului rutier.